În 2025, 1.296 de oameni au murit pe drumurile din România, adică 3–4 în fiecare zi. Riscul nu e același peste tot: pe un kilometru de drum național mor de patru ori mai mulți oameni decât pe unul de drum județean. Pe DN1 și DN6, de aproape două ori mai mulți decât pe un drum național obișnuit.
Culoarea arată câți oameni mor într-un an pe 100 de km din acel tip de drum. Poliția nu publică decesele pe fiecare drum sau kilometru, așa că pentru majoritatea drumurilor culoarea e media categoriei (autostradă, național, județean). DN1, DN2, DN6 și DN7 au cifre proprii, date de Poliție, și sunt desenate mai gros.
Drumurile naționale trec prin mijlocul satelor și preiau traficul greu, mai ales unde lipsește autostrada. Au 19% din rețea, dar pe ele moare 45% din total. Drumurile comunale sunt la polul opus.
Procent din lungimea rețelei și din decese, 2023
Morți la 100 de accidente grave, după locul accidentului, 2023
Dintre drumurile pentru care Poliția a dat cifre, DN1, DN6 și DN2 au cei mai mulți morți pe kilometru. Raportat la trafic, adică la câți kilometri se parcurg pe ele, DN6 iese pe primul loc. Autostrada are mulți morți pe kilometru doar pentru că pe ea circulă foarte multe mașini. La același număr de kilometri parcurși, riscul pe ea e de două-trei ori mai mic decât pe DN1, DN2 sau DN6.
Cel mai negru tronson: DN2 (E85) prin județul Buzău. Pe circa 85 km au murit 272 de oameni în 10 ani, potrivit DRDP Buzău. Asta înseamnă 32 de morți la 100 km pe an, de opt ori media drumurilor naționale.
Cele mai multe accidente grave au loc între 15 și 19, la ieșirea de la serviciu. Dar între 3 și 4 dimineața, la 100 de accidente grave mor 63 de oameni, de două ori mai mulți decât la prânz.
Pietonii mor mai mult decât șoferii. Și vârstnicii sunt cei mai expuși: 37% din morți au peste 60 de ani, iar intervalul 66–75 de ani are cele mai multe decese.
Categoria de participant la trafic, 2023
Număr de persoane decedate, 2023
Viteza neadaptată la drum stă în spatele celor mai multe decese. Alte cauze sunt mai rare, dar mult mai letale: la depășiri neregulamentare, mersul pe contrasens sau adormirea la volan moare un om la fiecare două accidente grave.
Numărul morților a scăzut la mai puțin de jumătate față de vârful din 2008. România s-a angajat să ajungă până în 2030 la 932 de morți, jumătate față de 2019. Ritmul din ultimii trei ani o ține pe drumul cel bun, dar țara rămâne pe primul loc în UE la mortalitatea rutieră.
Număr de persoane decedate, 1999–2025, și ținta pentru 2030
Morți la un milion de locuitori, 2024
Media anuală a morților în 1999–2001, față de media în 2023–2025. Cifrele au scăzut în 40 din 42 de județe, dar ritmul diferă mult. În Teleorman și Dolj se moare azi pe drumuri cel puțin la fel de des ca acum 25 de ani.
Rata pe categorii de drum (autostradă, național, județean, comunal) vine din Buletinul siguranței rutiere al Poliției Române, cu date pentru 2023. Decesele pe categorie sunt împărțite la lungimea rețelei de la sfârșitul lui 2023 (INS, CNAIR). Autostrăzile includ și drumurile expres (1.067 km). Ele sunt scăzute din cei 17.677 km de drumuri naționale. Străzile nu au lungime publicată, deci nu au rată pe kilometru.
DN1, DN2, DN6 și DN7: accidente grave, morți și răniți grav din primul semestru al lui 2025, comunicate de IGPR presei (ProMotor). Le-am dublat ca să obținem un ritm anual. Pentru DN2 prin Buzău am folosit cifrele DRDP Buzău, publicate de Agerpres/Digi24. Poliția nu publică decesele pentru celelalte drumuri, motiv pentru care ele primesc media categoriei.
Rata la un miliard de km parcurși folosește traficul mediu de pe tronsoanele DN1, DN2, DN6, DN7 și de pe autostrăzile A1, A2, A3. Datele vin din setul CNAIR pentru hărțile de zgomot (MMAP, data.gov.ro, etapa IV). Traficul e cel din afara orașelor, pe tronsoanele cele mai circulate. E o estimare: probabil supraestimează kilometrii parcurși, deci rata reală e, mai degrabă, ceva mai mare.
Județele: persoane decedate în accidente rutiere, INS TEMPO (TRN105B), 1999–2025, și populația rezidentă la 1 ianuarie 2026 (POP105A). Rata pe hartă e media 2023–2025, ca să nu depindă de un singur an.
Ore, cauze, victime, vârste: Buletinul siguranței rutiere, anul 2023. UE: Eurostat (sdg_11_40), 2024.
Harta: drumurile vin din OpenStreetMap (prin OpenFreeMap). Autostrăzile primesc media autostrăzilor, drumurile principale pe cea a drumurilor naționale, iar cele secundare pe cea a drumurilor județene. Drumurile comunale și străzile nu apar la această scară. Tronsoanele DN1, DN2, DN6 și DN7 vin din setul CNAIR și acoperă porțiunile cu trafic mare din afara orașelor. Limitele județelor: Eurostat GISCO.