Banii publici pentru școli și universități din 2005 până azi, comparați cu alte țări. Și ce obținem pe ei.
Cheltuieli publice totale cu educația (stat + bugete locale), execuție bugetară.
Standardul de cost salarial per elev, lei, 2010–2024.
Tăiat cu 22% în 2011 și recuperat abia în 2016. Salariul mediu brut pe economie a crescut de 4,1 ori în aceeași perioadă (1.836 → 7.567 lei); standardul de cost, de 3,3 ori. 2024: date neoficiale.
Capitolul Învățământ, buget de stat, miliarde lei.
Ministerul raportează 86,9 mld. din toate sursele (bugete locale, PNRR, cercetare inclusă). Pragul legal de 15% din bugetul consolidat ar însemna ≈129,6 mld.
Nu a fost atins în niciun an. Maximul: 4,11% (2008).
Al treilea an la rând în care pragul nu e respectat.
Cheltuielile publice pentru educație ca procent din totalul cheltuielilor statului. Fiecare țară, raportată la propriul buget.
Sursa: UNESCO UIS / Banca Mondială, prin Our World in Data. Ultimul an disponibil, de regulă 2022 (apare la trecerea cu mouse-ul). Eurostat (2023), cu altă metodologie: România 8,2% vs. 9,6% media UE.
Cheltuieli publice cu educația, % din PIB (Eurostat, COFOG).
Cheltuiala medie anuală, euro.
România: ultimul loc din UE. Bulgaria are cea mai mică valoare după România.
Câți elevi și profesori are sistemul și cum arată corpul profesoral azi.
Milioane, după anul de început al anului școlar.
Aproape un milion de elevi pierduți în 20 de ani. În același timp, cadrele didactice au scăzut de la 251.135 (2003–2004) la 200.845 (februarie 2026). 2005 și 2022 lipsesc din sursă.
Cadre didactice în preuniversitar, februarie 2026.
64% au între 40 și 59 de ani. Sub 30 de ani: doar 11,5%.
Februarie 2026.
4.290 de cadre didactice nu au pregătire de specialitate.
Anul școlar 2024–2025, mii.
Lei net pe lună.
Formula din lege (raportată la salariul mediu brut) nu a fost aplicată niciodată. Diferența: ≈1.343 lei pe lună.
Testări internaționale, examene naționale, abandon, studii superioare.
PISA 2025 (publicat în septembrie 2026): locurile 48–55 din 91. În UE, doar Bulgaria și Cipru stau mai rău. Media OCDE 2022: 472 matematică, 476 citire, 485 științe.
% din elevii de 15 ani.
% cu rezultate de top în cel puțin un domeniu.
Sesiunea din vară, după contestații, % din candidații prezenți.
Căderea din 2011 vine odată cu camerele video în sălile de examen. Rata e calculată din cei care s-au prezentat, nu din toată generația.
România e pe locul 1 în UE în fiecare an din 2020 încoace. În 2025 urmează Germania (13,1%) și Spania (12,8%).
%, 2005 vs. 2025.
România nu a ajuns nici la media UE din 2005. Ținta UE 2030: 45%.
Elevi de clasa a VIII-a cu medii sub 5, %.
La simularea din primăvară, o treime luaseră sub 5.
Istoricul 2005–2022 vine din datele Ministerului Educației: cheltuieli totale cu educația din bugetul general consolidat. 2022 e buget aprobat, fără PNRR. Pentru 2023 folosim Eurostat (COFOG). Cifrele pentru 2024–2026 sunt bugete aprobate sau doar capitolul Învățământ din bugetul de stat, deci nu continuă seria.
Comparația ca % din buget folosește un singur set de date (UNESCO UIS / Banca Mondială), ca țările să fie comparabile. Comparația ca % din PIB folosește Eurostat COFOG 2023.
Elevii: 2003–2021 date ale Ministerului Educației, 2023–2024 SIIIR/INS; pot exista mici diferențe de metodă între surse.