România Interactivă
Riscul seismic, localitate cu localitate

Unde tremură România

Caută-ți localitatea pe hartă și vezi cât de puternic se poate cutremura pământul acolo. Mai jos găsești istoria marilor cutremure vrâncene și ce să faci înainte, în timpul și după un seism.

5,7ML · azi, 02:48

Azi-noapte, la 02:48, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,7 în zona seismică Vrancea, la 120,8 km adâncime, lângă comuna Nereju. S-a simțit puternic în București și până la Sofia. A fost cel mai puternic seism vrâncean din octombrie 2018 încoace. Bilanțul oficial: doi răniți, fără pagube majore.

Harta

Cât de expusă e localitatea ta

Fiecare dintre cele 3.181 de unități administrative (orașe, municipii, comune) e colorată după accelerația seismică de proiectare: cât de puternică e mișcarea pe care o clădire nouă trebuie să o suporte acolo. Cu cât e mai închisă culoarea, cu atât e mai puternică mișcarea așteptată la un cutremur major.

2,5356,257,591112,5 m/s²
Seismicitate micăSeismicitate moderatăSeismicitate mare
Câți suntem expuși

4 din 10 români trăiesc în zona de seismicitate mare

Am pus la socoteală populația de la Recensământul din 2021 a fiecărei localități. Zona de seismicitate mare, unde accelerația de proiectare trece de 7,5 m/s², cuprinde Bucureștiul, aproape toată Muntenia și sudul Moldovei.

Dacă România ar fi 100 de oameni

Fiecare pătrat înseamnă 1% din populația rezidentă (19.053.815 locuitori, RPL 2021).

Județele

Cum stau județele

În șapte județe și în București, toată populația trăiește în zona de seismicitate mare. În 20 de județe, din vest, nord-vest, centru și nord, nimeni nu trăiește în ea. Alege ce vrei să compari:

Vezi tabelul cu toate județele
Istorie

Marile cutremure ale României

Aproape toate cutremurele care au produs pagube mari în România au venit din același loc: curbura Carpaților, în Vrancea. Cel din 4 martie 1977 a omorât 1.578 de oameni, dintre care 1.424 în București.

Magnitudini moment (Mw) după INFP. Pentru cutremurul de azi e magnitudinea locală (ML). Treci cu mouse-ul peste puncte pentru detalii.

De ce Vrancea

Un cutremur care pornește de la 100 km sub pământ

Sub Vrancea, o bucată de placă tectonică se scufundă aproape vertical în manta. Cutremurele se produc în interiorul ei, la 70–200 km adâncime, de obicei între 90 și 150 km. Așa ceva e rar în Europa.

De la adâncimea asta, undele seismice ajung la suprafață pe o zonă foarte largă. De aceea un cutremur vrâncean se simte la București, Chișinău și Sofia, iar Bucureștiul, aflat la peste 150 km de epicentru, a fost cel mai lovit oraș în 1940 și 1977.

Cutremurele crustale, de mică adâncime (Banat, Gorj, Dobrogea), sunt mai slabe și afectează zone mici.

Cât de mare e o diferență de magnitudine?

Fiecare treaptă de magnitudine înseamnă de circa 32 de ori mai multă energie eliberată. Mută cursorul și compară cu cutremurul de azi (5,7).

5,7 (azi)8,0
Un cutremur de magnitudine 7,4 eliberează
355×
mai multă energie decât cel de azi-noapte. Atât a avut cutremurul din 1977.
Clădirile

Pământul nu omoară. Clădirile care cad, da.

Riscul nu ține doar de cât de tare se mișcă pământul, ci și de cât de bine sunt construite clădirile. Normele moderne de proiectare seismică au apărut abia după 1977. Blocurile mai vechi, mai ales cele înalte de dinainte de 1940 și cele din anii '50–'70, sunt cele mai vulnerabile.

Suprafața pătratelor e proporțională cu numărul de clădiri. Cifrele sunt pentru București: AMCCRS (2025) și estimarea Băncii Mondiale.

În 1977, 32 de clădiri înalte s-au prăbușit complet în București. Potrivit Strategiei Naționale de Reducere a Riscului la Dezastre, jumătate dintre elevii din România învață în clădiri cu risc seismic, iar aproape 10.000 de unități de învățământ construite înainte de 1977 nu au fost consolidate.
Ghid practic

Ce faci la cutremur

Un cutremur vrâncean puternic durează de obicei 30–60 de secunde. Ce faci în acel minut, și cât de pregătit ești dinainte, contează mai mult decât orice hartă.

Rucsacul pentru urgențe: cât de pregătit ești?

Bifează ce ai deja. Bifele rămân salvate doar în browserul tău.

0 din 12

Recomandări după IGSU și campania „Fii pregătit” (fiipregatit.ro). În caz de urgență sună la 112.

Metodologie

Despre date

Ce arată harta. Valoarea pentru fiecare localitate este Sap,h la starea limită ultimă (SLU), adică accelerația spectrală orizontală de proiectare din Anexa A, Tabelul A.1 a proiectului Codului de proiectare seismică P100-1/2025 (redactarea I, ianuarie 2024), elaborat de UTCB pentru MDLPA. Este vârful spectrului de răspuns, nu accelerația maximă a terenului. Pentru o comparație aproximativă, accelerația terenului e de circa 2,5 ori mai mică. Clasele de seismicitate sunt cele din proiectul de cod: mică (≤ 3,00 m/s²), moderată (între 3,00 și 7,50 m/s²) și mare (≥ 7,50 m/s²).

Atenție. P100-1/2025 este încă un proiect și nu a fost aprobat. Codul în vigoare rămâne P100-1/2013, care împarte țara pe zone (ag între 0,10 g și 0,40 g), nu pe localități. Harta arată expunerea la hazard (cât de puternic se poate mișca terenul), nu riscul unei anumite clădiri. Pentru o clădire anume, riscul îl stabilește numai o expertiză tehnică.

Prelucrare. Valorile au fost extrase din tabelul publicat și legate de limitele UAT ale ANCPI (2025) după județ și denumire. Toate cele 3.181 de UAT-uri au primit o valoare. Populația este cea de la Recensământul din 2021 (INS). Pozițiile epicentrelor pe hartă sunt aproximative.

Surse

  • MDLPA / UTCB: proiectul „Cod de proiectare seismică P 100-1/2025”, redactarea I, Anexa A (publicat de AICPS, aicps.ro)
  • P 100-1/2013, Codul de proiectare seismică în vigoare (Monitorul Oficial nr. 558 bis / 3.09.2013)
  • INCDFP (INFP): cataloage și comunicate despre cutremurele vrâncene, inclusiv cel din 18.11.2026
  • ANCPI: limitele unităților administrativ-teritoriale (2025); INS: Recensământul populației și locuințelor 2021
  • AMCCRS / Primăria Municipiului București: clădirile încadrate în clase de risc seismic; Banca Mondială: estimarea clădirilor potențial vulnerabile
  • Strategia Națională de Reducere a Riscului la Dezastre 2024–2035; IGSU: „Fii pregătit”